Postări

Se afișează postări din decembrie, 2010

Secunde. -inghet

Cat de repede aluneca pe aer.Secunde fragmetate de cristal...si totusi atat de reci si de fragile...ca si amintirile mele...ca si mainile mele,ca si buzele mele. De cand ai plecat sunt putin pierduta...desi nu mai vreau sa te caut,mintea mea o face...iar acum ca iarna si-a rasturnat toate amintirile ei peste urmele tale...nu mai stiu sa te gasesc... Desi simt ca m-am indragostit...dar,stai...ah! Iarna nu cred ca isi doreste pe cineva mai rece decat ea,de aceea mereu cand iubesc,e iarna...te rog,vino,incalzeste-mi mainile...si buzele. Te astept... P.S. Mi-e dor de tine. Straniu,nu?

Marry Christmas!

Imagine
Vreau sa aveti un Craciun Fericit! va iubesc! Cu dragoste, Elena.

Sentiment cu gheata

Imagine
Sunt rece. Corpul meu este aproape inghetat...asa cum a fost intotdeauna. Astept sa vina noaptea in care,tu o sa ma incalzesti. Spune-mi ca o sa vina,mai repede...nu vreau sa inghet...pentru totdeauna.

Secunda de inghet

Imagine
Azi,peste toate amintirile mele,zapada s-a asezat. Iarna mi-a luat lacrimile,le-a inghetat. Azi. Pentru o fractiune de secunda,acel fulg de nea,s-a oprit si mi-a cazut pe buze. Azi respiratia mea a stat. Pentru o secunda.

solitaire - de iarna.

Imagine
Si de data asta... M-am inselat... Iarna asta o sa fie...a mea...doar a mea... Vino Omule de Zapada... Nu vreau sa fiu singura... Mi-au inghetat ochii...si picaturile lafel.

ninge!

Imagine
Da,iubitule. Iarna e a mea,si a noastra. Ninge.

Udar.

Imagine
E asa de frig,si de intuneric,totusi imaginea ta ce rataceste cumva prin imaginatia mea...ma lumineaza. Stii,mi-e frica de intuneric... te vreau langa mine.In noaptea asta,chiar te vreau langa mine. "Aproape ca uitasem cum e sa fi indragostit..." Si eu... Si stii... Simt ca o sa te iubesc. Tind sa cred,ca iarna este...pentru mine. Omule de zapada,te astept,sa stii,nu te-am uitat. edited : luni,3 ianuarie 2011. - a fost de moment - cat si pentru mine si pentru tine. Si asa a luat sfarsit

Orasul de stilcla

Imagine
Pomii parca sunt din sticla...pe fiecare creanga,mai sunt uitate de catre toamna ce s-a grabit sa plece,cateva frunze,si ele tot din sticla... Imi este frica sa le ating,sa nu le sparg... Totul este atat de frumos lucrat...orasul pare a fi atat de fragil. Dar...si oamenii sunt din sticla... Sta sa ninga.