miercuri, 24 septembrie 2014

Lipsa de expiratie - E pur si muove


Azi nu stiu poezii,azi stiu ca mici adevaruri ce-mi vin in minte pentru ca uneori setea de cunoastere ma agata atat de mult in ea,incat nu ma mai cunosc si nu ma mai recunosti.

B.P. Hasdeu inchina un altar fiicei sale Julia Hasdeu,prin neacceptarea mortii ei timpurii, inchina un castel, in care totul este schimbat din momentul in care calci inauntrul lui. Usile au oglinzi laterale pentru a-ti trece sufletul in infinit,sa te multiplici,sa pleci catre SupraOmul care poti ajunge,bineinteles prin intermediul divinitatii,ce te calauzeste...

Simbolistica este una dintre cele mai importante parti,incat ajungi in acel templu,si iti dai seama ca "materia vorbeste" si-ti spune totul despre ce se intampla.
Energia este atat de prezenta,incat te cufunzi in templul ei,si te face sa meditezi la cele mai adanci ganduri , golindu-ti mintea si totodata o umple cu tot felul de spirale interminabile.
Un loc ce te duce,in infinit.

Trecand de mijlocul templului,ajungi in camerele,cu birouri,manuscrise,portrete,si nu in ultimul rand,in camera de spiritism.
Acolo energia devine apasatoare,insa nu este una negativa,ci una cu prea multa cunoastere care te induce in transa timpurilor lor.

Ma agat de cunoastere,azi ma inalt cat pot.
Azi inchin poezie,celui ce a inchinat la randu-i viata si supraomenesc.

" Ma oglindesc in viata ce-a fost odata,
ma numar de sute de ori,
Imi caut infinitul si prezentul indata,
in cunoasterea de sine,sa mori
Om,centrul univerului sufletesc,
Divin,plutesc
 prin finit si totodata ma adun in timpuri vechi,ce-au stat in loc.
De vreme si deloc. "