luni, 21 martie 2011

Suflare..

- Azi ceva ma sperie.

De atata timp simt aceiasi prezenta in camera,care sta undeva mereu,si ma priveste.Ma priveste si imi vede absolut orice miscare pe care o fac,simte fiecare strop de aer pe care il respir,imi aude fiecare bataie a inimii.
Desi ma inspaimanta nu ma lasa singura.Sau poate imaginatia mea nu ma lasa,desi sunt sigura ca gandurile mele sunt asa zgomotoase incat le aude.
Sau doar le vede cum le scriu.
E ca frica de necunoscut,desi parca traiesc cu acest "ceva" de mult timp.Niciodata nu am simtit casa complet singura.
Ce poate fi in gandurile unui om,unui om,unui om.
Uneori mi-e asa frig,parca e mai frig ca in zilele de iarna.Azi e acea temperatura scazuta,si acel aer rece.Iar asta ma sperie.
Nu vreau sa ii zic sa plece.Mi-e frica sa ii zic sa plece,nu vreau sa raman singura.E superb sa stiu,ca cineva noaptea ma vegheaza...ma intreb atatea,uneori imi raspunde.El,sau eu-l meu...(?)
Atunci,ma contrazic...desi ma sperie,il vreau,si invers...
Ma trece un fior inghetat,aproape ca tind sa cred ca exista.Sau poate cred asta.

Azi ceva ma sperie la el. -

Tu ai mereu buzele calde.


Stii,de cand iti aud vocea in fiecare seara,nu imi mai este asa de frica.
Asa este,la tine gasesc linistea.Imi gasesc ceea ce mi-am cautat atata timp...imi gasesc calmul,echilibrul,dragostea.In tine ma regasesc.
Eu fara tine,sunt jumatate din mine.

miercuri, 16 martie 2011

Felinari de primavara



Calm.

Atat de intensa e noaptea asta...
Daca inchid ochii,te simt.
Daca ii deschid,te doresc.
Lumini din felinarele de-afara,ratacesc prin camera
iar muzica rataceste si ea...mangaie toate colturile camerei,si imi da fiori.E racoare,si totusi cald.Ochii-mi sunt lenesi,si mintea altundeva.In acorduri diminuate ma simt ca si cum as fi intr-o lume,cu lumina scazuta,si miscari lente,elegante.Coborata din vechi timpuri,unde perlele la gatul unei femei faceau din ea,o minune.Desi minunile sunt in fiecare moment.
Imi zambesti.Esti al meu,si te simt.Te iubesc.

P.S.
Te vreau pentru inca 200 de ani.Si inca pe atat sa ne prinda diminetile impreuna.

luni, 14 martie 2011

Luni dimineata

Soarele imi intra in camera,pe ritm de jazz,iar fumul de tigara,danseaza usor pe aceiasi muzica.




Asta este una din diminetile acelea perfecte despre care se tot vorbeste.

joi, 10 martie 2011

duminică, 6 martie 2011

1,2,3...



Ninge iar.
Stii,cand ninge,asa cum e acum...este de fapt felul meu de a iti arata cat de mult te iubesc.Asa stiu eu.

joi, 3 martie 2011

Cristalin


Stand in sala de studiu,m-am uitat pe geam.
Ningea.
Mi-am strans lucrurile in graba,mi-am luat vioara in spate si parca niciodata nu m-am bucurat mai mult de ninsoarea de afara,cum m-am bucurat azi si cum inca o fac.
Cand ninge eu iubesc,iar iubirea mea poti sa o masori in numarul fulgilor de zapada.
Zambesc.
Atatia cad peste Bucuresti.si peste mine,si peste tine...si peste noi.
Danseaza,pot sa jur ca danseaza,se rotesc,se joaca...zambesc.
I-am lasat sa se aseze pe mine,am mers atat de incet zambind dar,oamenii din jurul meu,fiind prea ingandurati sa se bucure de joaca ninsorii,nu zambeau...Dar,am mers atat de incet,am vrut sa ii las sa ma iubeasca,sa ii simt cum zambesc.
Vroiam atat de mult sa te simt pe tine,incat ti-am zis ca te iubesc,asa cum iti spun,poate de multe dati.
In minte-aveam doar privirea ta,ochii-ti-i asociam cu jocul dintre luminile orasului si fulgi.Iar totul in sine,cu zambetul tau.
Ma inconjurau...te simteam.


Si acum stii,de ce zambeam.
Tu!..centrul Universului meu.Faci sa se miste Soarele si celelalte stele.Si fulgii de zapada!
Te iubesc!


[ Omul meu de Zapada,reinvie!
De fapt el a fost viu mereu,in mine...
dar chiar si el zambeste! Poate ca iarna asta,este si a lui.
Poate ca iarna chiar nu vrea pe cineva mai rece decat ea insasi,si a facut asta,ca sa-mi dau seama ca si eu sunt om,si chiar si Omul de Zapada e OM! ]

P.S. esti fermecator printre fulgii de zapada.