luni, 22 mai 2017

Apropo de Sinucidere

Cand eu am vrut să mă sinucid , după ce am ajuns în spital ,o tipă , doctor , mi-a zis așa  :
 " eu nu vă înțeleg de ce faceți asta, de ce luați supradoze de pastile , în primul rând nici nu știți ce să luați "

Atunci îmi venea clar să-mi smulg perfuzia din venă și să i-o bag în ochi , însă cred că riscam să mă lege de pat .

De fiecare dată când angajații spitalului auzeau că eu sunt fata aia de pe palier cu  " sinuciderea " , râdeau și intrau în salon cu niște rânjete tâmpe pe față.

Așa este, profesionist și deloc de ajutor .
Am plâns prin spital în nopțile alea.
Toată postarea asta se leagă de faptul că am terminat primul sezon din " 13 reasons why " , care se leagă de  o adolescentă care s-a sinucis . Mi-a amintit de tentativa mea de suicid .

Oare chiar să fie vârsta critică ?

Nu, este vorba de oamenii din jur .
Am observat că am urmat toși pașii unui suicid corect .
Am gândit acțiunea cu mult timp înainte , într-un document scris pe un laptop vechi , în care menționam că nu pot să mă gândesc la nimic în afara morții .
L-au găsit ai mei , l-au citit și s-au supărat , țin minte asta. Ba chiar , susțineau că este o glumă .
Sinuciderea mea s-a materializat la ceva mai mult timp ,  după primul document scris , unde , țin minte că era un an deloc favorabil mie .

După cum spuneam , am urmat toți pașii afereți unui suicid corect executat .
Înainte de a mă îndopa cu pastile , am lăsat scris , virtual ,  un bilet de adio . pe acest blog .
L-aș fi scris și de mână, dar cred că era mult prea palpabil .

Mă uit acum , în jurul meu, oamenii încă privesc râzând acest act nemilos, acest strigăt de ajutor . Evită discuțiile despre asta , ba chiar te vad dilit .
Au trecut mai mulți ani de atunci , însă amintirile și tot vuietul din capul meu , îmi sunt clare ca ziua și acum .

Mereu amintesc că după o tentativă de suicid ce nu reușește , repercursiunile din minte sunt mult mai mari și destul de dure . Mi-am promis că o să spun această poveste . A mea . Am făcut chiar și un text, menit să fie o piesă de teatru .

Surmenarea , continua luptă cu tine , și multe altele duc la un suicid .
Oricum, cumva trebuie să găsești o cale să nu te simți singur și abandonat .

Noi, ființe sociale , suntem meniți singurătății . Cel puțin , unii din noi .
În zilele noastre, confidentul e cel mai greu de găsit .
Cel puțin pentru mine , însă recunosc că terapia face bine .
Ah, da, scuzați , terapia este un subiect tabu .
Fără să-mi dau seama , am început să scriu iar despre greutățile care mă apasă .

Săracu' Chis Cornell , cine știe ce-o fi fost și cu el ...be good out there.

pe geam îmi bâzâie o cioară ,
iar eu tre' să pun mâna pe vioară .









duminică, 9 aprilie 2017

Salcia

Dacă-aș fi salcia ta , Şi nu sălcie precum crezi ... Aş înverzi din apă grea , O oază , în deşert , să vezi .
Și multă umbră cred c-aș face , Cu pletele te-aş alina ... Tu ai ieşi din carapace , La poale mi te-ai aşeza .
Ți-aş da din seva mea o parte , La nesfârșit ca să trăieşti ... Căci te doresc , când eşti departe , Să te ascult , spunând poveşti ...
Şi ți-aş cânta , voioasă-n soare , Am fredona , până în zori ... Te-aş săruta , din întâmplare , Iar tu ai fi cu capu'-n nori .
Dacă-aș fi salcia ta , Aşa precum, aici mă vezi , Te-ai aşeza la umbra mea , Și veşnic , să rămânem verzi .

sâmbătă, 18 martie 2017

Depresia și Primele mele 103 de motive ca să nu mă sinucid


Observ  printre multele persoane înrudite prietenește prin Facebook , că peste tot atârnă o boală constantă , o modă  a secolului , pe care o trăiesc și eu :  DEPRESIA  - aceasta se ține strâns de mână cu următoarele : anxietate , emoții , atacuri de panică , dureri în piept , vulnerabilitate , emotivitate , palpitații , tremurături ,  oboseală , lipsă de atenție , lipsă de concentrare ,  tristețe , supărare , stări nervoase ,  irascibilitate mare , lipsă de energie , etc . 
Creștem ,  cel puțin eu  cresc . Fac 24 de ani , și acum realizez că nu sunt atât de bătrână precum credeam . Mă simțeam cu totul bătrâna de la prea multele dezamăgiri trăite până acum . Dar încep să rezonez cu părinții mei care-mi spun așa " dacă aș mai avea acum 24 de ani , aș rupe munții " , ei bine, așa ar trebui să facem și noi . 
Suntem un grup , și nici măcar nu suntem o minoritate . Majoritari suntem noi , depresivii ,care abia-abia mai găsim motive de a ne duce crucea de pe o zi pe alta , unii dintre noi ascunzând cu o mare tenacitate gândurile grele și lăsând pe afară doar o masca a unui om bine dispus tot timpul . 
Eu una , decid azi să pun stop tuturor lucrurilor rele ce mă afectează , și să le transform în lucruri ce mă ajută . Am aflat din gândurile mele , că trebuie să mă salvez de aceast manifest al minții mele . Trebuie să îl accept și să îl înțeleg .
De ani de zile sufăr de atacuri de panică , uneori sunt atât de intense încât mi-e teamă să nu cumva să mor. 
Atacul de panică îmi dă o stare greu de exprimat în cuvinte , așa că am găsit o imagine care  exprimă exact acea starea .
De multe ori îmi doresc să chem o salvare , sau de când stau singură , mi-e teamă să nu mor . Aflu că nu se moare din asta, dar sentimentul este mai presus de rațional . 
Am  învățat să raționez ,cât de cât , în acele momente . 
Dar oboseala provocată de aceste atacuri de panică , insomniile și continua grijă m-au dus , fără să-mi dau seama , la gânduri de suicid . Sunt gânduri normale pentru că ,oboseala scoate mulți monstruleți, însă îi evit cât pot de mult.

Multe din stereotipurile lumești m-au făcut să nu mă mai accept și să am multe nemulțumiri legate de mine.
Nu, nu trebuie să fim cum vor ceilalți !
Nu suntem singuri pe lume .

Așa că eu fac o listă cu motivele mele vitale  :

1.  răsare Soarele
2.  de la mine din casă  am o priveliște frumoasă
3.  îmi place să experimentez
4.  cânt la vioară 
5.  cânt la pian
6.  cânt la chitară 
7. am o voce frumoasa
8.  pot vorbi
9.  pot vedea
10 . am ambele mâini funcționale 
11 . am picioare
12 . îmi bate inima
13 . m-am născut pe 13 
14 . îmi place apa
15 . am prieteni
16 . ma reconstruiesc
17 . cresc
18 . am un motan
19 . am un cățel 
20 . am un cvartet
21 . am o trupă 
22 . lucrez și în teatru 
23 . scriu poezii
24 . sut iubită 
25 . râd mult
26 . am atacuri de panică (deci trăiesc)
27 . am kilograme în plus ( trăiesc , am ce da jos )
28 . îmi place să colorez
29 . tata e scriitor 
30 , mama mă iubește
31 . nu sunt singură 
32 . îmi place țara mea
33 . călătoresc
34 . vreau să văd cât pot de mult din planetă
35 . îmi place Eminescu , Nichita Stănescu
36 . mă bucur de prăjituri
37 . îmi plac florile 
38 . îmi place viața
39 . sucul de kiwi 
40 , pomelo
41 . vreau să cânt prin toată lumea
42 . îmi place să fac poze
43 . prietenii mei țin la mine
44 . știu să citesc
45 . știu să scriu
46 . vreau să învăț japoneză , rusă , franceză 
47 . îmi place să mă joc
48 . îmi plac copiii 
49 . vreau să am copii 
50 . vreau să ajut oameni
51 . vreau sa mă ajut 
52 . îmi plac stelele
53 . îmi place să mă plimb prin parc
54 . îmi place natura
56 . mai am multe lucruri de învățat 
57 . mai am multe locuri de văzut
58 . mai am multe melodii de cântat
59 . mai am multe de citit 
60 . am ce mânca 
61 . am unde să dorm 
62 . mă pot întreține
63 . vreau să mai merg la țară cu părinții 
64 . îmi place marea
65 . îmi place muntele 
66 . îmi plac tatuajele
67 . vreau să îmi mai fac tatuaje
68 . vreau să cânte cu mine , artiști renumiți
69 . vreau să fac bungie jumping
70 . vreau să merg cu elicopterul
71 , vreau o casă pe malul mării 
72 , îmi place shot-ul de B52
73 . îmi place uneori să fumez
74 . mai am de plâns 
75 . sunt o companie plăcută 
76 . găsesc o rezolvare în orice situație 
77 . sunt open-minded 
78 , îmi place culoarea bleau
79 . îmi plac norii 
80 . îmi place să zbor cu avionul
81 . vreau să fac o poză cu o alpacă 
82 . îmi plac glumele
83 . știu să gătesc
84 . știu să fiu profesor
85 . știu să ascult 
86 . sunt ascultată 
87 . sunt tânără 
88 . am multe de oferit 
89 . vreau să arăt multe
90 . vreau să fiu un exemplu 
91 . vreau să fiu un icon 
92 . vreau să mă cunoască toată lumea pentru muzica mea
93 . m-am născut 
94 . îmi plac vietățile
95 . am luat multe premii
96 . apreciez lucrurile mici
97 . îmi plac filmele
98 . vreau să joc într-un film 
99 . descopăr ceva nou în fiecare zi
100 . răsare Luna
101 . exist 
102 . trăiesc 
103 . iubesc

cu mulțumiri,
Eu .

duminică, 29 ianuarie 2017

eu nu am avut wi-fi.


Sunt mândră că sunt cine sunt !
" Farmville-ul " era cel din curte, când dădeam cu mamaia mea, mâncare la porc, la păsări, la pisici , sau când undam grădina.
" Candy crush-ul " era atunci cand stăteam cu toții la poartă și puneam câte 10.000 lei (vechi) , 5.000 lei si luam bomboane de la magazin, pe care le împărțeam între noi.
Sunt atât de mulțumită că primeam " like-uri " , sub forma unor mere, căpșuni.
Am adorat și am să ador viața în afara orașului !
Sunt atât de fericită că știu ce înseamnă să faci baie la copaie , in spatele casei .
Știu că apa de ploaie îmi face părul moale , exact ca balsamul.
Știi ce mai știu ? că n-am dus lipsă de wi-fi, pentru că ne sunam poate, la telefonul fix ,sau la ușă.
Știam ce facem , iar oamenii mă sunau de ziua mea .
Mă sunau , înțelegeți ?! nu îmi scriau"lma"pe facebook.
Stăteam la joacă până târziu și alergam toate ulițele , sau poienițele .
Ne plimbam cu bicicleta , unii pe alții.
Ah ,  mâncam semințe .
Saaau ne jocuam leapșa, elasticul , leapșa pe cocoțate, faceam mâncare din pământ și apă, și coseam haine păpușilor .
Da, era liber .
Mult mai liber .
Mă uitam la tvr 1 , iar sâmbăta și duminica dimineața , dădeau desene animate .
Mă juleam în cot sau cădeam din copac , și nici măcar nu postam asta. Oricum se afla .
uneori ceilalți copii se jucau iar eu studiam la vioară . Într-adevăr , mă grăbeam cumva , ca să pot ajunge cu ei .
Plecam de dimineață și veneam seara .
Mâncam uneori pe la vecini , toți la aceeași masă . Aveam și mămăligă , și ceapă, și brânză. Și sifon cu sirop .
Da , aveam sifon cu sirop , era foarte bun !
Și placintă cu mereee !
Și știți ce ? n-aveam nevoie de telefon , absolut deloc .
Pozele  le făceam cu ochii și le păstram cu mintea.
N-am postat nimic pe facebook în timpurile alea .
Și eram foarte bine.
Și ca să chem pe cineva afară , strigam la poartă .
Nu îi dădeam sms.
de aia nu am avut nevoie de încărcător la fântână și nici de parolă de wifi, ci da , de parola de la poartă ; richi nichi timtim tim

mulțumesc pe această cale ; rațelor , vânătorilor , ostașilor , măgărușilor , omului negru , mațelor încurcate și loviturii magice , de altfel mai mulțumesc celor ce jucau șeptică , tabinet , elasticienilor, acului și aței de cusut , mamei, tatălui , rică, rex, șița mare, șița mică , mitrofanilor , gogu , pichi , puși , florică , ionică ,didina , petrică . Mămicilor prietenilor mei , care ne dădeau mâncare și apă tuturor de pe cleată sau din poeniță .

mulțumesc vieții că încă mă poartă din poartă-n poartă , pân' la poarta Raiului.

luni, 31 octombrie 2016

Luciferiana


Aseară,cerul a luat foc de tot si toate,
Nici Lucifer nu s-ar fi apropiat,
Gândul meu e trist şi dus departe,
Mă uit, în jurul meu cum toate s-au schimbat.

Aseară stelele mă luminau de vie,
Le număram, şi nu m-aş fi oprit...
Însă viaţa veacului ce v-a să fie,
Să o trăiesc, trebuia de mult să fi murit.

Mă uit cu dor si jale-n zarea-ntunecată,
Şi parca tot mai singură mă simt...
Din cimitir se-aude un bocet lung de fată,
Că nu mă doare,încerc să mă mai mint.


Absența timpului si dragostei mă face,
Să vreau să fug în căutari postume,
Dar cu frică tac , căci n-am ce-i face,
Şi-mi vin în minte vreo trei-patru glume.

" Să râd ! " îmi zic în mintea tulburată,
Şi imediat zâmbesc, nu mă abțin !
Îmi amintesc de bocetul de fată,
Eram chiar eu, plângând un vis senin...














luni, 24 octombrie 2016

Despre una, despre alta , și ceva mulțumiri.


Copacii din fața geamului meu, sunt gălbui, roșiatici...încă puțin verzi pe alocuri.
Normal, e toamnă, nimic ciudat, însă zilele trecute, mergând la serviciu cu taxiul, zăresc parcul Titan, de pe Podul cu Lacuri. Boom ! Realizez că eu nu mă bucur deloc de această toamnă și de culorile ei. Ce urât ! Să mă vezi,cum am rămas cu privireaa ațintită la pasările de pe lac.
Într-adevar, viața nu e făcută doar din a te duce la serviciu, din a repeta, din lucrurile aceastea serioase. La sfârșitul zilei, e bine să te bucuri de ceva, orice.
În fine, ideea de azi era să scriu, n-am mai scris de ceva vreme.
Tot m-am împiedicat de mici impedimente mari.
Am tendința / de a-mi minimaliza suferința.
M-am trezit liberă, liberă de orice.
Am realizat, la 23 de ani și 5 luni, că sunt un om liber și puternic. E tare să faci asta.
M-am trezit pe la ora patru jumătate, dimineața, o oră corectă pentru oamenii anxioși, ca mine.
O oră, ciudata, de-o liniște apăsătoare.
M-am trezit pentru că la ora aia, prietenul meu iese din tura de noapte. Ne-am certat zilele trecute, nimic ciudat într-o relație. Ne-am certat. E normal să existe și certuri, însă mi-am dat seama, când m-am trezit, că durerea mea din piept, îmi arăta că mai am ceva de rezolvat.
Zis și făcut.  Pe la cinci fără ceva, mi-am sunat consortul, să-l aud puțin.
În încheierea discuției, am ajuns la concluzia că sunt ok, și ne iubim.
Cum ziceam, m-am trezit liberă, iar sentimentul acesta, adunat cu multe alte sentimente, precum cele de la ultimele trei concerte de vineri încoace, m-a copleșit. Am plâns.
E uimitor să ai libertate. Mi-am dat libertatea sau mi-am câștigat-o,


Sunt tânără, iar viața mea e abia la început.
Observ din ce în ce mai des, că multe din dorințe mi s-au îndeplinit, neavând un ghid divin, ci, mai degrabă, un ghid interior.

Recomand, lucrul cu persoana ta, și acum, îmi recomand să  mă duc la magazin să cumpăr mâncare, și mie și iepurilor mei.
Ieri mi-am revăzut cățelul, iar acum, tată, dacă citești pe aici, să știi că te iubesc și mă bucur că vorbim. Cred că ne face mai bine amândurora.

Sunt un om liber și iubesc viața !

În altă ordine de idei,
Mulțumesc Emei, că mă călăuzește.

Măd, că ești tu.
Cățelului Toto
Iepurii - Didina și Petrică
Colegilor de apartament (Suzi Q - lav lav, Feras, Noma)
Luna Amară, mi-au făcut foarte bine concertele alături de voi .
Prietenei mele, Camelia.
Părinților , că mi-au dat viață (și altele)
Viorii mele, deoarece îmi este mereu alături.
Ricky ( cu care nu am mai vorbit de mult )
Trupei Zaibăr
Light Quartet
Publicului de la concerte
și nu în ultimul rând, mie, pentru că încă exist, și mă felicit pentru tot ceea ce fac.



luni, 19 septembrie 2016

Iubirea oare,moare ?


Iubirea-i mare,
Iubirea sare, ,
Iubirea n-are,
Iubire oare ?

Iubirea are
Aripi să zboare ?

Iubirea doare ?

Dar, cel mai trist...mă-ntreb
Iubirea... moare ?

Și-mi fuge liniștea pe geam, habar n-am cum să mă mai adun că-mi dă cu minus.

ș-apăi sunt atât de sfâșiată de timp și de viață, încât fața mea desfigurată, este atât de diferită, căci nu am ce mai recunoaște. Mâinile-mi sunt reci, și buzele-mi tremură .
Mahmureala mea îmi induce starea într-un hău urlat doar de lupi, infometați. De carne vie.
Nici măcar nu mă mai plimb, nici măcar nu mă mai trezesc și nici măcar nu prea mai sunt.
Mă zbat ? Nu.
Ambulanța mea nu mai vine, iar eu nici măcar nu mai sun a doua oară.
Și spune-mi mie, că sunt un copil, cu gândul că eu nu simt, și nu înțeleg.
Privește-mă, cum mor și continui să traiesc, și  apoi ia aminte, că nu așa fac copiii.
Mulțumesc.


Să ma repar ? c-un vin ? o țigară ? o bere ? ciocolată ? tatuaje? pierce ? tunsori ? shopping ?
neee...dacă  nu merge nici așa...atunci
Doamne, ma rog Ție,  Vindecă-mă, și fie-ți milă de sufletul meu, atât cât se poate !
Sau poate-mi dai o lecție, pentru că sunt necredincioasă.
Sigur asta e !


* caut medicamente pentru suflet, să fie și din plafar *

Of... tineretul ăsta !


* hell is loving you in my sleep and wake up alone *

duminică, 7 august 2016

Am vrut sa scriu un status si am apasat pe poezie

 Ce-ar fi lumea mea ?
As spune ca sunt ea, In mine, adanca-n suflet de ma duce departe, de moarte. Ma vad zburand,zburdand, in vant. De nicaieri tu cresti, dar unde-mi esti ? a mea umbra ca de Peter Pen ... prin Bucuresti ?!

vineri, 8 iulie 2016

Nu am chei dar am wifi


De peste drumuri mă aleg, După o zi sau două , departe de casa-mi părintească în care oricun nu stau prea mult. Ah, un paiangăn. Cer prea mult să nu-mi fi uitat cheile ? Măcar am un wifi decent. În fiecare zi, de fiecare dată când ies sau intru în bloc, vecinul,domnul B. de la etajul 1 se uită pe geam şi parcă m-ar judeca. Nici nu ştiu totuşi dacă vede că sunt eu. E primul vecin cu care m-am certat. Adică, de fapt, m-a certat din prima zi în care ne-am mutat aici. Alergam cu nişte copii pe scară şi ei au luat liftul iar eu, am ramas pe scări, el a ieşit ca un uriaş,mi-a pus mâna în păr şi m-a ridicat, țipând la mine, cu nişte dinți înfuriați şi cu ochii negrii de răutate, nu mai atingeam cu picioarele pământul. Singurul lucru pe care am putut să îl zic a fost " eu sunt de la 2". M-a aruncat pe jos şi m-a trimis acasă. M-am dus plângând...nu m-a luat nimeni în serios,poate credeau că exageram. Ani de zile mi-a fost frică să cobor din bloc si luam liful, doar ca să nu mă întâlnesc cu domnul B. Chiar şi acum se mai fac glume cu " ştii cum ai zis atunci? eu sunt de la 2 ? Haha " . Într-adevăr, râd şi eu, că...ce să fac ?! Frumos bloc. Păcat că e cam întunecat. Ah, stai ca se aude uşa de la etajul 1.
MEH !