miercuri, 22 septembrie 2010

tacere mormantala !

Stand pe piatra ta,am simtit tacerea.
Am simtit linistea ta.
Asteptand intr-un fel nebunesc,sa te trezesti...
Totul mi se parea atat de static.
Atat de rece.
Intamplari ce-mi veneau in minte...
Multe.
Mult prea multe.
Zilele astea trec absurde.
Parca pe langa mine...

Vino...inapoi...
Chiar nu stiu sa imi imaginez viata fara tine...

Ma cunosti.
Stii...ca zambesc,dar nu e zambetul meu.

Vreau sa te visez.
Sa-mi impletesc lacrimile cu gandurile.
Sa pot...sa te am.
Inapoi...
Mi-ai promis ca nu ma faci sa plang...
"Ingerule,du-ma departe,inconjoara-ma cu aripile tale,ca sa putem sa ne ridicam amandoi..."
Vezi...asa ratacim cu totii...printre stele...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu