marți, 17 ianuarie 2012

2 dimineata.

Stii cat ma doare ca vad ceea ce este?!
Imi detelioreaza incet-incet constientul,si ajung sa traies in subconstient.
Sa vad ceea ce este de fapt cu adevarat!uneori realizez ca totul este un context abstract,trasat cu linii fine...pe deasupra. Sub,este lemnos,este masiv.
De fapt,si pe tine te simt atat de departe uneori.
Si nu inteleg de ce,de cine,de ce cum ce.
Mintea mea se graveaza cu toate cioburile adunate,si nu pot face sa vad prin ele.E blurat.
Canva o sa ajung in momentul de razvratire si de izbucnire!
Atunci cand nu m-ai mai putea stopa,cu nimeni si nimic.

Orbilor! 

~Pentru simplu fapt ca sunt eu.


Am nevoie de tine.
Nu ma auzi cat de tare strig?!





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu