marți, 28 octombrie 2014

De ieri pe azi


Obisnuiam sa-alerg prin campuri vii,si dealuri de nisip,
azi,stau si privesc la tot ce-am fost odata .

nimic nu mai e lafel,si indata sper
ca o sa farmec timpul sa-l intorc
sa nu mai fie ger
si sa-mi gasesc un loc.
sub infinitul cer


e trist .
si norii gri m-apasa,
ca un anticrist,
al vremii de acasa..

sunt singura,lumina mea
si-mi capat viata
din stele si din
ea
imi duc secundele cu-amar
ce mi-au fost date-n dar.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu