vineri, 23 iulie 2010

Limpede,cu gust de sare...magic.

Inca e vara.
Vreau marea mea.O iubesc.
In schimb,Ea imi impartaseste iubirea ei.
Vreau afectiunea ei.
La mare,buzele-mi au gust de sare...
Ea ma tine in brate,si imi sopteste prin briza ei...totul.Imi exprima prin valurile si maretia ei,totul!
Legaminte aproape uitate,legendele,misterele ei,toti ce s-au iubit,si ea ii stie.
Ii stie pe toti.
Iar atunci cand cineva o necajeste,loveste stancile,malurile...uneori si pe mine.
Luna,Soarele...ii sunt prieteni,si mie imi sunt.
Dimineata,Ziua...Seara,acelasi Soare,imi alinta pupila cu razele lui,se joaca cu lumina prin parul meu,si imi atinge umerii,apoi intregul corp...
Nu...nu ma ucid.
Noaptea.
Luna.
Imi ofera linistea interioara.
Soarele e atat de dragut cu ea,incat o lumineaza,iar asa,ea ma lumineaza si pe mine.
Imi da sclipiri in ochii caprui,ce noaptea,pe timpul Lunii,nu-i diferentiezi de negru.
Insa in apa Marii,ambele-mi sunt Sfinte!
Ambele au drumul cel bun.

Cum ar fi fost sa ma fi iubit si pe mine cineva,asa cum ma iubeste Marea...sau asa cum te iubesc eu pe tine...

Inca zambesc,pentru Soare.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu