"Oamenii rai nu canta"

Un nemuritor zicea ca : " unii oameni isi creeaza propria furtuna ,apoi se supara ca ploua. "

Cu cat esti mai constient de tine,cu atat ajungi un om mai rau.

Rau,in adevaratul sens al cuvantului.

Ajungi sa crezi ca daca esti rau,este bine. Este mult mai bine,si asa te minti,si indepartezi oamenii. 

Pana la urma,toti suntem singuri si n-avem de ales.
( sau avem ?! ) 

Cu cat esti mai constient de viata,si ca ea se va termina, incepi sa te temi,si ajungi sa ai o rautate rezultata de frica. 

"Nu,nu musca,vrea sa se joace"


Pana la urma,sa-ti dai seama ca un fir de iarba creste,si viata trece pe langa tine,si tu nu mai stii,decat sa fii singur,caci nimeni nu e ca tine,iar tu nu te poti clona sa te intelegi.
Cat de fericiti ati fi sa va clonati,fraierilor.
Sa nu mai aveti unicitate.
Cat de fericiti !

Lume oarba,fa-ma sa inteleg :
cum de te alegi cu oameni de atata frumuseste,iar ei,si-o strica,pentru ca ,vezi, spunem ca e "influenta celorlalti " . Iar,mai apoi,cand gasesc un "celalalt", asa cum vor, ii dau palme. Palme peste palme.
Ca sa ce? sa ceri totul?
Da,cerem totul. Sigur.
Facem in asa fel sa dam totul,apoi,ce?
Apoi, intervine SARCASMUL 

Arma buna.
Nociva.
Dar,aceasta este cu dus-intors.
Tragi si in tine.
Dar,e satisfacator,ca la orgasm.



Apoi,intervine NEVOIA,
dai sarcasmul la o parte,dai rautatea cat de cat dupa colt si incerci sa te faci putin om.

Ajungi la adevarata singuratate, pe care o scriu cu litere mici,sa nu ne sperie si sa fugim.
Mai tarziu ne place,pentru ca e obisnuinta.
Mai apoi,nu vrem sa recunoastem ca mai exista oameni frumosi si destepti, dar acea singuratate cumva ne impinge sa vedem,sa ne dam jos ochelarii de soare si sa-i punem pe cei de vedere.

Apoi,murim.
Si ne speriem putin,caci,vezi,oricat ne-am fi asteptat,parca tot nu o recunoastem.
MOARTEA e o ipoteza,pana cand omul se pomeneste in bratele ei,fara nici o speranta de intoarcere.

Dar,mai bine o moarte vie decat o viata moarta.

Da,sa zici ca-s visatoare.

Si Lennon e lafel.