Luciferiana

Aseară,cerul a luat foc de tot si toate,
Nici Lucifer nu s-ar fi apropiat,
Gândul meu e trist şi dus departe,
Mă uit, în jurul meu cum toate s-au schimbat.

Aseară stelele mă luminau de vie,
Le număram, şi nu m-aş fi oprit...
Însă viaţa veacului ce v-a să fie,
Să o trăiesc, trebuia de mult să fi murit.

Mă uit cu dor si jale-n zarea-ntunecată,
Şi parca tot mai singură mă simt...
Din cimitir se-aude un bocet lung de fată,
Că nu mă doare,încerc să mă mai mint.


Absența timpului si dragostei mă face,
Să vreau să fug în căutari postume,
Dar cu frică tac , căci n-am ce-i face,
Şi-mi vin în minte vreo trei-patru glume.

" Să râd ! " îmi zic în mintea tulburată,
Şi imediat zâmbesc, nu mă abțin !
Îmi amintesc de bocetul de fată,
Eram chiar eu, plângând un vis senin...