Vorbind cu vantul
Spre mari si tari ne pierdem ganduri, In 'nalte zari si prea diverse randuri, Ne cautam zadarnic o cale de scapare Din ale noastre vorbe muritoare. Si pierdem timpul,adormind la soare Cand ore trec in cote-ametitoare, Vantul ne sopteste prin ale lui cuvinte Pe unde sa fugim,zicand sa luam aminte : " Trecand prin lumea voastra scurta, Printre copaci si apa mult mai multa, Am invatat ca pot sa plec oricand, Caci eu razbat prin minte si prin gand. Am invatat ca viata-i trecatoare Dar daca vreau,o fac nemuritoare. Insa,omule, ce rost ar mai avea, Daca toti o terminati asa ?! "