Vorbind cu vantul

Spre mari si tari ne pierdem ganduri,
In 'nalte zari si prea diverse randuri,
Ne cautam zadarnic o cale de scapare
Din ale noastre vorbe muritoare.

Si pierdem timpul,adormind la soare
Cand ore trec in cote-ametitoare,
Vantul ne sopteste prin ale lui cuvinte
Pe unde sa fugim,zicand sa luam aminte : 

" Trecand prin lumea voastra scurta,
Printre copaci si apa mult mai multa,
Am invatat ca  pot sa plec oricand,
Caci eu razbat prin minte si prin gand.

Am invatat ca viata-i trecatoare
Dar daca vreau,o fac nemuritoare.
Insa,omule, ce rost ar mai avea,
Daca toti o terminati asa ?! "