#rebus. Pe verticală
Tăcerea mea e-un trunchi de om,
E ca şi cum am sta în pom.
Iar printre frunzele verzi-crude,
Umblă ramurile ude.
Brațele-i sunt luminate,
Efemer, din orice parte.
Sub coroana-i de safir,
Caut mâini de mohair.
Mă țin în sărutul tău,
Ancestral, de semi-zeu,
Dorul să mi-l mai alin,
Astăzi, cu-un pahar de vin.
Comentarii
Trimiteți un comentariu