Dacă vrei să-ți aminteşti cum să iubeşti

De mi-ai lăsa mâinile să te cuprindă,
Aș ști cum să-ți pictez cu mintea începutul...
Niciunul dintre noi nu ar putea să mintă.
Ți-aș da jos , sabia și scutul...


De m-ai lăsa, în ochi să te privesc,
Absența ta ar fi prezență,
Ai avea în dar, iubirea de-omenesc,
Iar viața mea ți-ar da din nou esență.


De te-ai uita, puțin, pe geam la mine-n suflet,
Ai putea să-ți vezi oglinda feminină,
Nu ai  mai fi hoinar căci printr-un tunet,
Ai afla, cu cât drag îțî poate da lumină...

De m-ai lăsa o singură dată, doar să te sărut,
Ți-aș încălzi încet-încet simțirea,
Să poți avea pentr-un moment, tăcerea unui mut...
Și-n inimă să poți îmbrățișa iubirea.

Trecutul,dintr-o privire, eu ți l-aș sorbi,
Și din durere, ți-aș lua totul cu mine,
Cu dragoste, inima ți-aș îmblânzi,
Să vezi frumosul ce se-ascunde-n tine.

Ascultă-aici și ia puțin aminte :
Iubirea se învață, doar dacă se simte...
Ea este ca arta, sunt două lucruri sfinte...
Și știi că în niciuna, nu se poate minte.