luni, 25 ianuarie 2010

Parca ar fi,parca n-ar fi...


"Imaginatia mea atinge ganduri in necunoscut.Ele lovesc in fata eternitatea."
Cateodata ma gandesc cat de profund pot sa simt.
E frumos.
Desi sunt singura...
Oricum,nu pot sa te uit...cel putin,nu te deranjeaza...
Vorbesc mult,rad mereu.
Ma cunosti?
Te plac.
Nici acum nu ma inteleg cum ti-am zis atat de usor asta.
De fapt,nu stiu cum am avut curajul sa iti zic ca te iubesc.
Si inca suna amuzant.
"Hei,te iubesc!"
Partea amuzanta e ca asta nu s-a schimbat de ani de zile,si chiar daca tu nu mai stiai de mine,era destul sa stiu eu.A trecut mult de cand nu te-am vazut,si cum nu te-am uitat,nici eu nu stiu.
Stiu cand eram in generala,tineam mult la tine.Ai fost printre putinii care se purtau frumos cu cineva mai mic.
Eu nu ti-am zis nimic,timp de vreo...zece ani. ( asa mi-ai zis tu...si da,ai dreptate )
Si acum,ma trezesc sa iti zic acum,intr-o noapte,pe la ora doua.
Pot sa scriu benzi desenate cu asta.
E atat de dragut.
Parca sunt un copil...sau poate chiar sunt un copil...si poate cresc...sau nu stiu.Dar am inteles ca cei mici,iubesc sincer.
Si daca este asa,atunci sunt copil.
Stii...imi amintesc de melodia celor de la Pasarea Colibri... 2000 de ani...
Ma regasesc oarecum acolo.
Stii,am poza ta...
Imi place...nu te-ai schimbat.
Ma uit in fiecare dimineata,cand deschid banal telefonul,sa vad cat e ceasul.
Aproape in fiecare dimineata,e ora 5:21.
De mult mi-am dorit sa am o poza cu tine.
Oricum...nu stiu cum am dat asa de tine...
Nu ma gandeam ca mai dau de tine.
Acum ma uit pe geam...hei...iarasi ninge.
Si iar ma intreb...
Oare sunt lacrimi?...
Sau omul de zapada
...Pride-a se topi?...



Parca ar fi...
Parca n-ar fi...
Parca m-as indragosti...




Si acolo sunt eu...
...Printre fulgi de zapada si vant.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu