Fragmente din noi , la 8 ani după

"Uite...esti asa frumoasa... ma acaparezi cu totul, si ai un miros atat de tare, de puternic, prea sagetator, si mi se infige direct in inima, intelegi? si doare, dar jur ca-mi place... toate lucrurile pe care la faci au ceva din esenta ta tare. si pe mine m-ai luat pe sus, esti prea frumoasa, prea misto, si prea buna ( la toate ) pentru mine...si ma enerveaza ca nu vezi chestia asta. si ma enerveaza ca nu vezi ca eu.. god dammit! chiar m-am indragostit dar nu vreau sa recunosc asta! " 

( text trimis de tine către mine, pe yahoo messanger, într-o seară )

oricât de jucăușă eram, țin minte că atunci chiar m-am îndrăgostit de tine. 

Am decis să îți scriu o poezie și să te amintesc pentru sentimentul din mine, în care ne-am sărutat prima oară,acasă la tine 

Era o iarnă calmă,

Încă nu ninsese...

tu mi-ai citit în palmă,

poveștile pe-alese

Ne împrietenisem, 

fără vreun obstacol,

Iubire-n noi stârnisem,

Parcă-ntr-un spectacol

Mai mereu când ne zăream, 

mintea noastră se zbătea,

Și mai mult noi ne doream

Inima ne tot striga .

Tu m-ai luat de mână,

C-un zâmbet ștrengăresc,

Și te-am lăsat stăpână,

În spațiul sufletesc

M-am regăsit în tine, 

Nici nu-ți imaginezi,

Că erai parte din mine, 

Și vedeam cum luminezi...

Mai ții minte,tu,ființă,

Când întâi ne-am sărutat ?

Am simțit cu bună știință,

Sentimentul rezultat...

Ne plimbam pe străzi pierdute,

Într-o vastă bucurie,

Eram doar vieții vândute, 

Cum ar trebui să fie...